La ora unu acasă, am dormit câteva ceasuri, m-am trezit devreme şi atunci a început chinul. M-am gândit la dumneavoastră şi la tot ce ar fi putut să se întâmple în noaptea de joi...dacă nu v-aţi fi împotrivit. V-am auzit suspinând şi plângând. Mai bine de o oră în mintea mea s-au derulat scenele cele mai intime cu o asemenea precizie încât a trebuit să mă scol ca să nu-mi pierd minţile. Am discutat prea mult şi am înţeles dependenţa mea senzuală de Dumneavoastră în toată claritatea ei abia după ce v-am mărturisit la telefon că aş vrea să-mi îngrop capul pentru totdeuna sub fusta Dumneavoastră. Ce mortale pot fi anumite lucruri. Totul a început de fapt cu fotografia, vreau să spun cu ochii Dumneavoastră. Aţi fost oarecum speriată când v-am vorbit de o înclinaţie „perversă” pe care mi-o stârneşte trupul Dumneavoastră. Pervers nu a fost cuvântul potrivit. Am vrut să spun arzătoare. Doar sunt normal; stări interzise cer expresii ne-naturale. Cred (poate mă înşel) că în dimineaţa asta aş fi mai puţin obsedat dacă aţi fi fost mai binevoitoare cu mine. În definitiv ne cunoaştem de la prima dumneavoastră scrisoare”.
Les scènes les plus intimes étaient jouées avec une telle précision que je devais me lever pour ne pas perdre la tête.
La version originale des lettres est en allemand.
Sie waren irgendwie erschrocken", schrieb er an Thoma, "als ich von einer 'perversen' Zuneigung zu Ihrem Körper gesprochen habe. Perverswar nicht das richtige Wort; scharf wollte ich sagen.
Ces écrivains qui subissent ces relations épistolaires avec des femmes attirées par l'esprit et eux attirés par la chair. Mais ils savent tous que cet échec inévitable est aussi la condition de leur créativité. blestemul meu indispensabil. Malédiction indispensable.
